Europa Centrală şi de Sud-Est se „Putinizeaza” într-un ritm îngrijorător
25.01.2016 15:38
Criza refugiaţilor scoate la iveală un adevăr tulburător: Europa Centrală şi de Est este pe punctul de a se „Putiniza”. Spre deosebire de criza din zona euro, care a împărţit continentul între taberele nordice şi sudice, cea de acum separă UE în vechile tabere din Vestul şi Sud-Estul Europei.
Un nou grup Vişegrad se conturează la orizont, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi România aflându-se printre ţările care îşi manifestă oprobiul faţă de politica de primire şi redistribuire a refugiaţilor în UE, remarcă analistul Craig Willy în revista EU Observer.
Metehne vechi
Într-un fel, diferenţele evidente înregistrate între Europa Occidentală şi cea din centrul şi sud-estul continentului sunt explicabile prin vechile metehne înrădăcinate în mentalitatea localnicilor din blocul fostelor ţări comuniste încă din perioada Războiului Rece sau chiar mai dinainte.
Regiunea Europei centrale a fost lăsată fără vreo tradiţie a democraţiei liberale timp de 4 decenii de dictatură comunistă.
Nu este de mirare că discursul unor lideri politici din regiune, aşa cum este premierul ungar Viktor Orban, include şi idei referitoare la obiectivul de construire a unor „democraţii neliberale”.
În afara câtorva din aceste ţări, care au cunoscut şi invaziile otomane, niciuna nu a dat piept cu fenomenul unor valuri migraţioniste ale populaţiilor non-europene.
Dar, criza imigranţilor de acum nu face decât să scoată la iveală adevăruri mult mai tulburătoare despre evoluţia acestor state pe drumul către o democraţie legitimă.
„În 12 din cele 17 state ale regiunii, procesul de democratizare a avut de suferit din 2006 şi până în prezent.
Se disting două tendinţe de lungă durată care şi-au pus amprenta asupra acestei evoluţii: dispreţul faţă de lege manifestat de guvernele majoritare şi lipsa de încredere a populaţiei în statul democratic”, arată observatorii Bertelsmann Transformation Index în ultimul lor raport.
Terenul pare unul favorabil ascensiunii forţelor naţionaliste şi populiste de pe scena politică din regiune, popularitatea acestora fiind întreţinută şi de performanţa economică mediocră a statelor în cauză, ca şi de frustrarea populaţiei în faţa politicienilor corupţi.
„Integrarea în UE nu a condus la o prosperitate apărută peste noapte şi nici nu a acoperit rapid prăpastia existentă între vechii membri ai Uniunii şi cei proaspăt integraţi.
Această situaţie a întărit poziţia forţelor politice eurosceptice şi anti-europene şi a generat un val de dezamăgire populară reflectată prin ample mişcări de stradă şi stimularea sentimentelor populiste”, indică analiza regională a observatorilor BTI.
În vreme ce observatorii dau asigurări că niciun stat din Europa Centrală nu se află în pericol imediat de regres la o formă de autocraţie, tot ei atrag atenţia că ţări precum România, Serbia şi Ungaria funcţionează deja de ani buni pe sisteme democratice imperfecte.
Modelul „Putin”
Drept rezultat, mulţi dintre liderii din zona sud-estică şi centrală a continentului sunt tentaţi să renunţe la normele democratice ale occidentului şi să adopte modele care le garantează popularitatea politică.
Niciunul nu este atât de la îndemână precum cel al lui Vladimir Putin, liderul rus care, în ciuda crizei economice care îi macină ţara, se bucură de susţinerea a peste 80% din populaţia cu drept de vot a Rusiei.
Popularitatea lui Putin pare să fi fost alimentată şi de notele naţionaliste strecurate frecvent în discursul liderului de la Kremlin încă de la anexarea Peninsulei Crimeea.
Chiar dacă naţiuni întregi din regiunea centrală a Europei privesc cu ochi ostili Rusia, din cauza lungii istorii de dominaţie manifestată de Imperiul Ţarist şi de URSS, liderii politici din Ungaria şi Cehia par să fi adoptat o linie uşor pro-Putin în politica lor externă.
Deja liderii politici din regiune par să fi luat atitudine în faţa partenerilor europeni din partea Occidentală a continentului.
Viitorul ar putea aduce şi alte divergente manifestate între cele două tabere, mai ales dacă şefii de stat şi de guvern aleg să joace cartea uşoară a câştigului politic obţinut prin exploatarea problemelor etno-politice.
Statele occidentale ale Europei vor trebui să facă mai mult pentru a prezenta beneficiile şi credibilitatea oferite de modelul democraţiei liberale, în vreme ce liderii din Europa Centrală şi de Sud-Est vor trebui să îşi crească în acelaşi timp atât competenţa politică şi administrativă, cât şi imunitatea la corupţie.